Dumnezeu pedepseşte pe cine iubeşte II

Evrei 2:11-12  “Căci Cel ce sfinţeşte şi cei ce sînt sfinţiţi, sînt dintr’unul. De aceea, Lui nu-I este ruşine să-i numească ,, fraţi ”,  cînd zice: ,,Voi vesti Numele Tău fraţilor Mei; Îţi voi cînta lauda în mijlocul adunării.”

Cel ce sfinţeşte, adică Domnul Isus Hristos şi cei ce sunt sfinţiţi, adică noi suntem din unul, adică din Dumnezeu. Dumnezeu este Cel care ne-a rînduit ca să fim copii ai Lui. De aceea oricît nu ar părea de neverosimil, totuşi suntem fraţi ai Domnului Isus şi copii de Dumnezeu.

Să trecem la partea cu pedeapsa din partea lui Dumnezeu. În Biblie se spune despre încercările pe care ni le dă Dumnezeu pentru creşterea noastră.
Iacov 1:2-4 “Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie cînd treceţi prin felurite încercări,  ca unii cari ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.  Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvîrşit lucrarea, pentruca să fiţi desăvîrşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic.”

Dar la ceea ce vrea eu să mă opresc este un pasaj din epistola către Evrei. În acest pasaj se arată foarte clar de ce Dumnezeu ne pedepseşte pentru ca să obţinem ceva:
Evrei 12:6-11  “Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.” Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepseşte tatăl? Dar dacă sînteţi scutiţi de pedeapsă, de care toţi au parte, sînteţi nişte feciori din curvie, iar nu fii.  Şi apoi, dacă părinţii noştri trupeşti ne-au pedepsit, şi tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atît mai mult să ne supunem Tatălui duhurilor, şi să trăim?  Căci ei în adevăr ne pedepseau pentru puţine zile, cum credeau ei că e bine; dar Dumnezeu ne pedepseşte pentru binele nostru, ca să ne facă părtaşi sfinţeniei Lui.  Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei, roada dătătoare de pace a neprihănirii.”

Dumnezeu pedepseşte pe cine iubeşte, pentru ca să ne corecteze. Care părinte nu-şi pedepseşte copilul dacă-l prinde că fumează. Este doar un exemplu, dar este adevărat. Părinţii întotdeauna ca copiii lor să trăiască bine şi să nu aibă probleme în viaţă. Exact asta vrea şi Dumnezeu ca să ne protejeze de ceea ce este rău, deaceea şi ne pedepseşte pentru ca mai tîrziu să ne dăm seama de ce ne-a pedepsit. Şi dacă am fost pedepsiţi de părinţi şi tot le-am dar cinstea pe care o merită, cu atît mai mult trebuie Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru ceea ce face în vieţile noastre.

Lasă un Răspuns